https://religiousopinions.com
Slider Image

Bhagavad-Gita - Introducere și rezumate capitol

Bhagavad-Gita Sau Cântare Celestială

Tradus din limba sanscrită originală de Sir Edwin Arnold

Notă introductivă

În decursul secolelor în care budismul s-a stabilit în estul Indiei, brahmanismul mai vechi din vest a suferit modificări care au dus la hinduismul care este acum religia dominantă a Indiei. Principalele surse antice de informații cu privire la aceste credințe și practici hinduse sunt cele două mari epopee, Ramayana și Mahabharata. Prima este o producție extrem de artificială bazată pe legendă și atribuită unui singur om, Valmiki. Aceasta din urmă, o „imensă conglomerație de aventură, legendă, mit, istorie și superstiție” agitată, este o producție compusă, începută probabil încă din secolul al patrulea sau al cincilea înainte de Hristos și finalizată până la sfârșitul secolului al VI-lea al nostru eră. Reprezintă multe straturi de credință religioasă.

Bhagavad-Gita, „despre care se face o traducere aici, apare ca un episod în Mahabharata și este privit ca una dintre pietrele din literatura hindusă. Poemul este un dialog între prințul Arjuna, fratele regelui Yudhisthira și Vishnu, Dumnezeul Suprem, s-a întrupat ca Krishna și poartă deghizarea unui caritier. Conversația are loc într-un car de război, staționat între armatele Kauravas și Pandavas, care urmează să se angajeze în luptă.

Pentru cititorul occidental, o mare parte a discuției pare copilărească și ilogică; dar aceste elemente sunt amestecate cu pasaje de sublimitate incontestabile. Multe dintre inconsecvențele mai nedumerite se datorează interpolărilor reeditorilor de mai târziu. „Este, ” spune Hopkins, „un mijloc de credințe în ceea ce privește relația dintre spirit și materie și alte chestiuni secundare; este incert în tonul său în ceea ce privește eficacitatea comparativă a acțiunii și a inacțiunii și în ceea ce privește aspectul practic mijloacele de mântuire ale omului, dar în același timp, în teza sa fundamentală, toate lucrurile fac parte dintr-un singur Domn, că oamenii și zeii nu sunt decât manifestări ale Duhului Unic Divin ".

CHAPTER I: Arjun-Vishad - Laminarea consecinței războiului

În acest capitol, etapa este stabilită pentru conversația dintre Lordul Krișna și Arjuna pe câmpul de luptă de la Kurukshetra, aproximativ în sec. 3102 BC

CAPITOLUL II: Sankhya-Yog - Realitatea eternă a nemuririi sufletelor

În acest capitol, Arjuna acceptă poziția unui discipol al Domnului Krishna și îi cere să instruiască cum să-și risipească mâhnirea. Acest capitol rezumă și conținutul Gitei

CAPITOLUL III: Karma-Yog - Datoriile eterne ale ființelor umane

În acest capitol, Lordul Krișna dă o discuție severă lui Arjuna despre dutele pe care trebuie să le îndeplinească fiecare membru al societății.

CAPITOLUL IV: Jnana-Yog - Abordarea adevărului suprem

În acest capitol, „Krishna Lord” dezvăluie modul în care poate fi primită cunoașterea spirituală și căile de acțiune și înțelepciune care trebuie luate.

CAPITOLUL V: Karmasanyasayog - Acțiune și Renunțare

În acest capitol, Lordul Krișna explică conceptele de acțiune cu detașare și renunțare la acțiuni și cum ambele sunt un mijloc pentru același obiectiv al mântuirii.

CAPITOLUL VI: Atmasanyamayog - Știința autorealizării

În acest capitol, Lordul Krișna vorbește despre „yoga astanga” și despre cum să-l practici, astfel încât să poată dobândi stăpânire a minții să-și dezvăluie natura spirituală.

CAPITOLUL VII: Vijnanayog - Cunoașterea Adevărului Suprem

În acest capitol, Lordul Krișna ne spune după realitatea absolută, de ce este dificil să depășim Maya și cele patru tipuri de oameni care sunt atrași și care se opun divinității.

CAPITOLUL VIII: Aksharaparabrahmayog - Atingerea Mântuirii

În acest capitol, Lordul Krișna explică diferitele moduri de renunțare la lumea materială, destinația la care conduce fiecare și recompensele pe care le primește.

CAPITOLUL IX: Rajavidyarajaguhyayog - Cunoașterea confidențială a Adevărului Suprem

În acest capitol, Domnul Krișna ne vorbește despre modul în care existența noastră materială este creată, prevestită, menținută și distrusă de puterile divine, de știința suverană și de secret.

CAPITOLUL X: Vibhuti Yog - Gloriile infinite ale Adevărului Suprem

În acest capitol, Lordul Krișna își dezvăluie manifestațiile, întrucât Arjuna îl roagă să descrie mai multe „opulențe” ale sale, iar Krishna explică cele mai proeminente .

CAPITOLUL XI: Viswarupdarsanam - Viziunea formei universale

În acest capitol, Domnul Krishna acordă dorinței lui Arjuna și dezvăluie forma Sa universală - arătându-i astfel întreaga Sa existență.

CAPITOLUL XII: Bhakityog - Calea devotamentului

În acest capitol, Lord Krishna extrage gloria adevăratei devotamente față de Dumnezeu și explică diferitele forme ale disciplinelor spirituale.

CAPITOLUL XIII: Kshetrakshetrajnavibhagayogo - Conștiința individuală și finală

În acest capitol, „Krishna Lord” ne arată diferența dintre corpul fizic și sufletul nemuritor - tranzitoriu și perisabil față de imuabil și etern.

CAPITOLUL XIV: Gunatrayavibhagayog - Cele trei calități ale naturii materiale

În acest capitol, „Krishna Lord” îl sfătuiește pe Arjuna să renunțe la ignoranță și pasiune și cum fiecare poate adopta calea bunătății pure până când dobândește capacitatea de a le transcende.

CAPITOLUL XV: Purushottamapraptiyogo - Realizarea Adevărului Suprem

În acest capitol, "Krishna Lord dezvăluie caracteristicile transcendente ale omnipotentului, omniscientului și omniprezentului și explică scopul și valoarea cunoașterii și realizării lui Dumnezeu".

CAPITOLUL XVI: Daivasarasaupadwibhagayog - Definițiile divine și cele rele sunt definite

În acest capitol, Lordul Krișna explică în detaliu proprietățile, conduita și acțiunile divine care sunt de natură dreaptă și care conduc la divinitate, în timp ce delimitează conduitele rele și cele rele.

CAPITOLUL XVII: Sraddhatrayavibhagayog - Cele trei tipuri de existență materială

În acest capitol, „Krishna Lord” ne vorbește despre cele trei diviziuni ale credinței și despre modul în care aceste calități diferite determina acel caracter al ființelor umane și conștiința lor în această lume.

CAPITOLUL XVIII: Mokshasanyasayog - Revelații finale ale Adevărului Suprem

În acest capitol, Lord Krsishna rezumă acțiunile din capitolele anterioare și descrie atingerea mântuirii prin cărările karmei și yoga jnana, în timp ce Arjuna învață să povestească nectarul din otravă și se întoarce la război .

Religia în Vietnam

Religia în Vietnam

Proiecte Yule Craft pentru solstițiul de iarnă

Proiecte Yule Craft pentru solstițiul de iarnă

Interpretarea viselor în Biblie

Interpretarea viselor în Biblie