Zeii și zeițele japoneze sunt în mare parte cele ale religiei tradiționale a Japoniei, cunoscute sub numele de Shinto („Calea zeilor”), sau kami-no-michi. Mitologiile religiei șintoare au fost scrise pentru prima dată în secolul al VIII-lea, în două documente cunoscute sub numele de „Kojiki” (712 CE) și „Nihonshoki” (720 CE). Dar zeii și zeițele Japoniei au fost, de asemenea, influențate într-o oarecare măsură atât de mitologiile indiene (budism și hindu), cât și de cele chineze (budism și confucianism).
Folcloristii din secolul XX Yanagita Kunio și Origuchi Shinobu au colectat folclorul țăranilor și al oamenilor obișnuiți; că folclorul variază de la comunitate la comunitate, tinde să fie flexibil și sunt rareori înregistrate. În schimb, principalii zei și zeiți șintoți din Kojiki și Nihonshoki sunt împărtășiți de întreaga națiune, idei care sunt notate și consolidează miturile naționale ale statului politic.
Cuplul primordial: Izanami și Izanagi
În mitologia șintoistă, primii zei care au apărut din haos au fost două zeități fără gen sau dublă sex, Kunitokotachi și Amenominakanushi, ființa supremă care stă singură într-un strat de nori de nouă ori. Împreună au creat primul cuplu Izanami și Izanagi și le-au atribuit sarcina de a crea țara și zeii.
Izanami („ea care te invită să intri”) este o zeiță primordială și personificarea Pământului și a întunericului. Izanagi este „Domnul care te invită să intri” și întruchiparea a tot ceea ce este luminos și ceresc, stăpânind cerul. Înainte de a da naștere zeilor suplimentari, au născut mai întâi insule, creând arhipelagul japonez. Primul lor copil a fost Kagutsuchi (sau Hinokagutsuchi), zeul japonez al focului, care și-a ars mama la moarte când a născut-o, o metamorfoză legată de moartea vechiului an și nașterea noului.
Într-o furie, Izanagi l-a ucis pe Kagutsuchi și a plecat în căutarea soției sale în lumea interlopă: dar, ca Persefone, Izanami mâncase în timp ce se afla în lumea interlopă și nu putea pleca. Izanami a devenit regina lumii interlope.
Când Izanagi s-a întors, a produs trei copii nobili: din ochiul stâng a venit Amaterasu, zeița soarelui; din ochiul său drept zeul lunii Tsukiyomi no Mikoto; și din nasul său, Susanowo, zeul mării.
Soare, Lună și Mare
Amaterasu (sau Amaterasu Omikami) este zeița soarelui șintoist și strămoșul mitic al familiei imperiale japoneze. Numele ei înseamnă „Strălucirea în ceruri”, iar epitetul ei este Omikami, „Divinitate mare și înălțată”. Savanții urmăresc prima versiune a zeității solare ca un bărbat, „Amateru Kuniteru Hoakari”, sau „Focul strălucitor al cerului și al pământului”, dar până în secolul al V-lea e.n., s-au construit sfinții către zeița Amaterasu pe râul Isaru. Ca zeiță a soarelui, ea este cea mai mare dintre zeii japonezi, conducătoare a Câmpiei Raiului.
Tsukiyomi no Mikoto este zeul lunii Shinto și un frate al lui Amaterasu, născut din ochiul drept al lui Izanagi. După ce a urcat pe o scară cerească, el a trăit în ceruri ca Takamagahara, soțul surorii sale Amaterasu.
Susanoh, de asemenea, scris cu Susanowo, a condus oceanele și este zeul șintoț al ploii, tunetelor și fulgerului. El a fost alungat din cer după ce o luptă cu puterea cu sora sa s-a transformat urât - Susanoh a plecat într-o prăbușire, a distrus câmpurile de orez ale lui Amaterasu și a ucis unul dintre însoțitorii ei. Ca răspuns la acțiunile sale, Amaterasu s-a retras într-o peșteră, ascunzând efectiv soarele, situație care s-a ameliorat doar atunci când zeița Uzume a dansat. Alungatul Susanoh a devenit un zeu interlop, asociat cu șerpi și dragoni.
Alți zei și zeițe
Ukemochi (Ogetsu-no-hime) este o zeiță a fertilității și a hranei, care a pregătit o sărbătoare pentru Tsukiyomi, în fața oceanului și scuipând un pește, cu fața în pădure și vomitând vânat sălbatic, și înfruntând un paddy de orez și scuipând un bol de orez. Pentru aceasta, ea a fost ucisă de Tsukiyomi, dar trupul ei mort mai producea mei, orez, fasole și viermi de mătase.
Uzume, sau Ame-no-Uzume, este zeița shinto a bucuriei, fericirii și sănătății bune. Uzume a dansat să o aducă pe zeița soarelui japonez Amaterasu din peșteră, asigurând întoarcerea soarelui de primăvară care aduce viață și fertilitate.
Ninigi (sau Ninigi-no-Mikoto), a fost nepotul lui Amaterasu, trimis pe pământ să stăpânească. El a fost stră-străbunicul primului împărat al Japoniei, împăratul Jimmu, și astfel progenitorul tuturor împăraților de mai târziu ai Japoniei.
Hoderi, fiul lui Ninigi (primul conducător al insulelor japoneze) și Ko-no-Hana (fiica zeului de munte Oho-Yama) și fratele lui Hoori, a fost un pescar fermecat și strămoșul divin al imigranților care provin din sudul peste mare spre Japonia.
Inari este zeul alimentelor și un model de formă, ilustrat ca un bărbat cu barbă care poartă două mănunchiuri de orez. Mesagerul său este vulpea și există întotdeauna vulpi de piatră sau de lemn așezate în fața sfinților Inari. Există, de asemenea, o zeiță a orezului cunoscută sub numele de Inara, un alt model de formă.
Șapte zei japonezi șintoți ai norocului (Shichi-fukujin)
Cei șapte zei norocoși reflectă contribuțiile din religiile chineze și indiene.
- Benten (Benzaiten, Bentensama) este zeița budistă a elocinței, a dansului și a muzicii, patronul geishas-urilor, adesea reprezentată purtând o diademă bijuterie și care ținea un instrument cu coarde. De la zeița hindusă Saraswati.
- Hotei (sau Budai) a fost un preot Zen și zeul divinilor și barmanilor. Este prietenul celor slabi și al copiilor și înfățișat cu un mare burtă goală. El este zeul fericirii, al râsului și al înțelepciunii mulțumirii și al veseliei prietenoase.
- Jurojin este întruparea polestei sudice în mitologia budistă japoneză, dătătorul nemuririi și zeul longevității și al vârstnicilor. Călărește pe un căprioare și este adesea însoțit de macarale și țestoase ca simboluri ale unei vieți lungi și a bătrâneții fericite.
- Fukurokuju, o reîncarnare a zeului taoist Hsuan-wu și un pustnic dinastie Song Chinese, este zeul înțelepciunii, al norocului, al longevității și al fericirii. În unele liste de zece norocosi, Dumnezeu este uneori înlocuit de Kichijoten, adoptat de zeița hindusă Lakshmi.
- Bishamon sau Bishamonten este zeul averii în războaie și bătălii, protector al celor care respectă regulile, de la zeul hindus Kubera sau Vaisravana.
- Daikoku sau Daikokuten este zeul comerțului și al prosperității, patron al escrocherilor, fermierilor și bancherilor
- Ebisu este un zeu norocos tradițional japonez, fără legătură cu alte religii, al pescarilor, al prosperității și bogăției în afaceri, culturi și produse alimentare.
surse
- Ashkenazi, Michal. Manual de mitologie japoneză . Santa Barbara: ABC Clio, 2003. Tipar.
- Leeming, David. „Mitologia șintoistă”. Dicționar de mitologie asiatică . Ed. Leeming, David. Oxford: Oxford University Press, 2001. Tipărit.
- Lurker, Manfred. Un dicționar de zei, zeițe, diavole și demoni . Londra: Routledge, 2015. Tipărire.
- Murakami, Fuminobu. „Incest și renaștere în Kojiki”. Monumenta Nipponica 43.4 (1988): 455-63. Imprimare.
- Roberts, Jeremy. Mitologia japoneză de la A la Z. New York: Chelsea House Publishers, 2010. Tipărire.
- Takeshi, Matsumae. „Originea și creșterea închinării lui Amaterasu”. Studii de folclor asiatic 37.1 (1978): 1–11. Imprimare.
